Marte ar fi avut atât de multă apă încât planeta ar fi fost acoperită de un ocean global

Marte mai este numită și „Planeta Roșie” datorită faptului că peisajul său uscat și prăfuit este extrem de bogat în oxid de fier – zis și „rugină”. În plus, atmosfera sa este extrem de subțire și rece, iar la suprafață nu poate exista apă sub altă formă decât gheață. Însă, evoluția geologică marțiană continuă să prezinte un interes ridicat printre oamenii de știință.

După cum atestă peisajul marțian și alte dovezi, Marte a fost cândva un loc foarte diferit, cu o atmosferă caldă și densă și cu apă curgătoare pe suprafața sa.

• Exoplaneta Trappist-1 b ar putea avea atmosferă, dezvăluie Telescopul Webb
• Inima celei mai vulcanice lumi din Sistemul Solar este mai solidă decât s-a crezut

O întrebare importantă pe care și-au pus-o oamenii de știință de-a lungul vremii a fost legată de cantitatea de apă care a existat cândva pe Marte și dacă aceasta a fost sau nu suficientă pentru a susține viața.

Potrivit unui nou studiu, Marte ar fi avut suficientă apă în urmă cu 4,6 miliarde de ani încât să fi fost acoperită de un ocean global de până la 300 de metri adâncime, conform ScienceAlert.

Marte, prima planetă din Sistemul Solar care ar fi putut să susțină viața

Alături de moleculele organice și alte elemente împrăștiate în tot Sistemul Solar de asteroizi și comete în acest moment, autorii studiului au fost de acord că Marte ar fi putut fi prima planetă din Sistemul Solar care să susțină viața.

Studiul a fost realizat de cercetători de la Institutul de Fizică a Globului (IPGP) al Universității din Paris, Franța, de la Centrul pentru formarea stelelor și planetelor (StarPlan) al Universității din Copenhaga, Danemarca, de la Institutul de Geochimie și Petrologie (GeoPetro) de la ETH Zürich, Elveția și de la Institutul de Fizică al Universității din Berna, Elveția.

Lucrarea care descrie cercetările și concluziile autorilor a apărut recent în Science Advances. După cum indică cercetătorii în lucrarea lor, planetele terestre au suportat o perioadă semnificativă a impacturilor asteroizilor (Marele bombardament târziu) după formarea lor, în urmă cu peste 4,5 miliarde de ani.

Aceste impacturi ar fi fost modul în care apa și elementele constitutive ale vieții (moleculele organice) au fost distribuite în Sistemul Solar. Cu toate acestea, rolul acestei perioade în evoluția planetelor stâncoase din interiorul Sistemului Solar – în special în ceea ce privește distribuția elementelor volatile, precum apa – este încă dezbătut.

Planeta Roșie ar fi avut mai multă apă decât Pământul

Deoarece Marte nu are o tectonică activă a plăcilor precum Pământul, suprafața sa nu este supusă unei convecții și reciclări constante. Prin urmare, meteoriții expulzați de pe Marte cu miliarde de ani în urmă oferă o perspectivă unică asupra a ceea ce a fost Marte la scurt timp după ce s-au format planetele din Sistemul Solar.

„Tectonica plăcilor de pe Pământ a șters toate dovezile a ceea ce s-a întâmplat în primii 500 de milioane de ani din istoria planetei noastre. Plăcile se deplasează în mod constant, sunt reciclate și distruse în interiorul planetei noastre. În schimb, Marte nu are tectonica plăcilor, astfel încât suprafața planetei păstrează o înregistrare a celei mai vechi istorii a planetei”, a declarat unul dintre autorii studiului, profesorul Bizzarro de la Centrul StarPlan al Universității din Copenhaga.

Conform studiului, Marte ar fi avut suficientă apă pentru a acoperi întreaga planetă cu un ocean de o adâncime de cel puțin 300 de metri și până la un kilometru în unele zone.

În comparație, Pământul avea foarte puțină apă în acea perioadă, deoarece un obiect de mărimea planetei Marte s-a ciocnit cu Pământul, fapt ce a dus la formarea Lunii (adică ipoteza Marelui Impact).

Rolul asteroizilor în crearea unui mediu propice vieții pe Marte

Pe lângă apă, asteroizii au distribuit pe Marte, în timpul Marelui bombardament târziu, de asemenea, și molecule organice precum aminoacizii – elementele constitutive ale ADN, ARN și celulelor proteice. După cum a explicat profesorul Bizzaro, viața pe Marte ar fi putut exista atunci când Pământul era încă steril.

„Asta s-a întâmplat în primii 100 de milioane de ani ai lui Marte. După această perioadă, s-a întâmplat ceva catastrofal pentru viața pe Pământ. Ar fi avut loc o coliziune gigantică între Pământ și o altă planetă de mărimea lui Marte. A fost o coliziune energetică care a format sistemul Pământ-Lună și, în același timp, a eliminat toată viața potențială de pe Pământ”, a explicat profesorul Bizzaro.

Acest studiu este similar cu cercetările recente care au folosit raportul deuteriu-hidrogen din meteoriții marțieni pentru a crea modele de evoluție atmosferică. Descoperirile au arătat că Marte ar fi putut fi acoperită de oceane atunci când Pământul era încă o „minge de rocă topită”.

Vă mai recomandăm și:

Scurgerile de heliu antic din nucleu oferă noi indicii despre formarea Pământului

Un asteroid a fost detectat cu doar câteva ore înainte să lovească Pământul. Unde s-a prăbușit?

Marte, o planetă surprinzător de dinamică. NASA a înregistrat peste 1.000 de cutremure pe Planeta Roșie

Viața din Sistemul Solar ar fi început pe Marte, nu pe Pământ